PeekaPee.MyForum.ro :: Proza - Vizualizare subiect 42 pe peekapee.myforum.ro

Trimis: 11/11/2007 02:08

Daca ai talent,sau daca nu,esti binevenit aici,sa ne arati ce poti Smile

Cearta coloratã

V-aþi gândit vreodatã cum e sã fii un creion colorat?Nu?

Ei bine,trebuie sã recunosc cã nici eu nu m-am gândit.Însã trebuie sã fie greu,având în vedere povestea pe care am auzit-o zilele acestea.

Se fãcea cã o fetiþã pe nume Mara desena într-o carte de colorat o fotografie în care doi copii se jucau.Imaginea,ce-i drept,trebuia desenatã în colorații vii,aºa cã Mara se gândi sã coloreze un copil cu roz,unul cu galben,iar fundalul cu verde.Zis ºi fãcut.Puse mâna pe noile sale creioane colorate ºi începu desenu.Nimic neobiºnuib pânã aici,nu?

Haideþi sã aruncãm o privire în cutia cu creioane,cãci aici vom sta pânã la sfârºitul povestirii.

În cutia fermecatã a Marei,culorile pot vorbi,se pot juca,ºi pot face giumbuºlucuri.Pot face cam orice poate face ºi un copil.Între culorile astea,Galbenul ºi Rozul erau cei mai buni prieteni.Dar pentru cã erau roz,respectiv galben,din cap pânã în picioare,ºi ochii le erau coloraþi,iar tot ce vedeau în jurul lor era de aceeaºi culoare ca ºi ei.Asftel,Rozul vedea totul în roz,iar Galbenul numai galben.Aºadar Rozul credea cã prietenul lui e la fel ca el, tot roz, iar cel Galbenul credea cã prietenul lui e tot galben, ca ºi el.Pentru cã erau convinºi cã îºi seamãnã atât de bine erau cei mai buni prieteni din lume, exhaustiv de nedespãrþiþi.Nu bãgau în seamã celelalte culori,cãci aveau niºte idei stupide,cum ar fi cã fiecare tentă are nuanță ei.Nu sunt douã care sã fie la fel,iar Rozul ºi Galbenul au crezut tot timpul cã ei sunt la fel,aºa cã le marginalizau pe celelalte culori.

Azi,Mara vorbea în timp ce desena,ºi aºa pornește totul.

-ªi acum,micule copilaº,îþi voi desena hãinuþa cu Galben,spune Mara,ºi puse mâna pe culoarea galbenã.

Cei doi prieteni erau în toiul jocului,aºa cã Rozul fu d faþã când Mara luase creionul.

-Cum sã deseneze ea hãinuþa cu galben,dacã a pus mâna pe roz?îºi spune Rozul.Cu o mulþime de întrebãri,aºtepta cu nerãbdare sã revinã

Galbenul,sã îl întrebe ce înseamnã asta.

Imediat ce terminã de colorat hãinuþa,Mara puse ochii pe Roz,ºi imediat ce puse colorit galbenã jos,luã Rozul,spunând în acelaºi timp cã va colora pantalonaºii cu roz.

Galbenul auzi ºi el afirmaþia Marei,ºi rãmãsese pe gânduri.

Când Mara terminase de colorat copiii,cele douã nuanțe se întâlniserã din nou,ºi începurã sã se întrebe ce se întâmplã. Totul o luã razna îndată ce în discuþiile lor veni vorba de culori.ªi ca sã se încerce unul pe celãlalt,acceptarã sfatul lui Verde,care vroia sã le explice cã e prin natura lor sã vadã fiecare totul în culoarea pe care o reprezintã.Aºadar,cel roz îi ceru celui galben o jucãrie roz, iar acesta nu îi dãdea nimic, pentru cã în ochii lui, toate jucãriile erau verzi

-Cum sã îþi dau ceva Roz?Nici nu ºtiu cum aratã.spuse Galbenul.

Cel roz se supãra ºi îl acuza cã e încãpãþânat,ºi cã nu recunoaºte cã el e roz.Cel galben se simþea nedreptãþit ºi înteþea cearta, crezând cã prietenul lui a înnebunit.

-Eu cred cã tu vrei sã ne certãm,ºi îmi ceri sã-þi dau ceva ce nici mãcar tu ne ºtii cum aratã,cãci noi suntem galbeni si nu vedem rozul.spuse Galbenul.

Cel roz se înfurie, crezând cã cel galben vrea doar sã-l supere ºi continuã conflictul cu tot felul de insulte.

-Sã-þi fie ruºine,creion colorat ce eºti.Cum ai nesimþirea de a-þi nega culoarea?Cum poþi spune mãcar cã sunt galben,când eu sunt roz,ºi tu eºti roz.

ªi astfel cearta continuã pânã când amândoi au devenit roºii de furie ºi au plecat fiecare la locul lor din cutie.
Prietenia lor era însã mai puternicã decât culorile, aºa cã nu puteau sta prea mult despãrþiþi, dar din nou joaca lor se terminã prin acelaºi conflict "colorat".

Într-una din momente,nemairezistând certei celor doi,Verdele interveni.
-Ia nu vã mai certaþi atât.Ne deranjaþi,ºi noi am încercat de mii de ori sã vã explicãm cum stã treaba cu culorile,ºi nu aþi vrut sã ne ascultaþi.Vedeþi unde ajungeþi?

ªi începu din nou sã le explice celor douã culori certãreþe.
-Fiecare dintre noi are colorație proprie,si fiecare crede cã tot ce e în jur are culoarea pe care el o are,dar nu e aºa.Suntem unici,ºi trebuie sã ne acceptãm unii pe alþii.Nu e totul galben,ºi în niciun caz,niciodatã nu vor fi toate roz.Fiecare lucru are culoarea lui,la fel ºi noi.Trebuie sã mã credeþi,nu ajungem nicãieri dacã continuãm aºa.Mai bine aþi face pace,ºi liniºte.Unii vor sã se odihneascã.

Neavând încotro,cei doi prieteni încetarã cu cearta.
Nu se ºtie dacã au înþeles cã se înºealã în privinþa culorilor,nici pânã astãzi.Dar se ºtie sigur cã sunt nedespãrþiþi într-o cutie de creioane colorate,ºi cã fetiþele le folosesc destul de des în desene.

De fapt,nu se ºtie nici dacã povestea e adevaratã,dar mi s-a pãrut interesantã,ºi poate am putea lua ºi noi aminte...Trebuie sã ne acceptãm aºa cum suntem,ºi avem ca datorie de a face o lume mai frumoasa...Sã o colorãm cu creioane colorate!!